Un caz extrem de sensibil ne-a fost semnalat de preotul din comuna Manasia, judeţul Ialomiţa. Este vorba despre o familie cu patru copii cu vârste cuprinse între 3 luni şi 9 ani.
Pe familia Podaru am găsit-o în zi de sărbătoare, în sânul Bisericii, la Sfânta Liturghie, implorând, parcă, Divinitatea pentru orice mic ajutor, venind de oriunde… Mama, împreună cu micuţii ei, participă deseori la sfintele slujbe din cadrul parohiei din Manasia, în timp ce tatăl copiilor se află la muncă, inclusiv în zilele pe care mulţi dintre noi le avem libere.
Părinţii micuţilor se străduiesc cu greu să achite chiria locuinţei lor, o locuinţă modestă cu doar o bucătărie şi o cameră, unde locuiesc înghesuiţi şi lipsiţi de vreun pic de confort. Am aflat povestea de viaţă a familiei chiar de la mama copiilor, care ne-a spus, printre altele, cât de dornici sunt copiii să înveţe, să meargă la şcoală, dorinţa aceasta nefiindu-le umbrită nici măcar de lipsa rechizitelor. Cel mai mare dintre şcolarii familiei este Gabriela, aflată în clasa a III-a, urmată de Alexandra, în clasa I şi Nicolae, care se pregăteşte nerăbdător să înceapă anul acesta ciclul şcolar primar.
Întâmpinaţi de aceşti copii minunaţi cu căldură şi plini de zâmbete, le-am dăruit alimente şi dulciuri care să le ajungă pentru o perioadă de timp, şi le-am promis că vom reveni curând, cu rechizite şcolare – obiecte atât de fireşti în cazul şi casa altor copii, însă aflate la stadiul de dorinţă în cazul copiilor familiei Podaru.
Cât despre dorinţele părinţilor acestor copii, ele sunt strict legate de nişte condiţii de trai decente. Tatăl munceşte din greu ca mecanic, făcând naveta în altă localitate, cu speranţa că va reuşi să strângă bani şi să mai construiască o cameră pentru locuinţa lor, astfel încât să poată oferi un minimum de confort copiilor săi.
La finalul vizitei noastre, am aflat că orice ajutor ar fi binevenit pentru familia Podaru, de la rechizite, alimente şi scutece, la materiale de construcţii pentru extinderea căminului lor.
Iar noi continuăm să credem că este important ca fiecare dintre noi să ajute, să se implice şi, prin propriul exemplu, să îi inspire şi pe alţii să facă gesturi mărinimoase, fiecare pe măsura posibilităţilor sale, pentru a ajuta această familie frumoasă să trăiască în condiţii normale, dându-le acestor copii o şansă la educaţie, la o copilărie aşa cum toţi ne-am fi dorit să avem!